SAGA BIC · Ediția română · Nr. 05
BIC SUNĂ DE LA PARIS, FRANȚA
În acea după-amiază de vară hotărâsem să plec la munte.
În oraș, temperatura ajunsese la 42 de grade Celsius. Calabria Saudită ne amintea cum e căldura deșertului. Încă nu fuseserăm primiți în OPEC, Italia tot refuza să ne lase să plecăm, iar Bruxellesul prezenta în fiecare zi altă notă de plată, fiecare cerând un nou sacrificiu.
Neputând să mă opresc din a reflecta la felul în care îmi petreceam zilele, am zâmbit la întâmplările din ultima vreme și m-am gândit cât de fragilă poate fi omenirea în povești, în gânduri și când recitește mesajele păstrate în telefon.
Trecuseră doar câteva zile de când întregul consiliu al BIC France plecase din orașul meu. Chanel a plecat curând după aceea și, la mai puțin de douăzeci și patru de ore, mi-a trimis un mesaj pe Telegram.
Scria:
„Femeia de la hotel mi-a dat numărul dumneavoastră de telefon. Femeile își fac mereu una alteia aceste mici favoruri. M-am bucurat sincer să vă cunosc și am apreciat faptul că n-ați făcut ce fac de obicei cei mai mulți bărbați. Ați fost atent la mintea mea, nu doar la trupul meu.
Dar, vorbind sincer, ca femeie, cred că acesta nu e sfârșitul. Nu e o promisiune; e mult mai mult decât atât. Iar femeile nu renunță niciodată la lucrurile imposibile.
Vorbim curând.
Pupici,
Chanel.”
Tocmai voiam să pun telefonul deoparte și să dispar în natură când a sosit un alt apel.
Prefixul era același ca întotdeauna.
+33. Franța.
Chanel voia să vorbească cu mine.
N-am răspuns imediat.
De fapt, am răspuns abia la a patra ei încercare, fiecare apel venind aproape exact la cinci minute după cel dinainte.
Voiam să înțeleg cât de urgentă și de importantă era cu adevărat chestiunea, iar aceasta era singura strategie care îmi permitea s-o măsor cum se cuvine.
Era unul dintre secretele pe care mi le învățase Mama Gillette.
Nu-ți oferi niciodată toată disponibilitatea.
Nu te face prea ușor de găsit.
Devino ceva valoros, aproape un obiect prețios.
Numai atunci valoarea ta va crește și numai atunci oamenii te vor privi așa cum se cuvine.
În cele din urmă, a sosit momentul să răspund.
Părea iritată și m-a întrebat imediat unde dispărusem.
Era important.
Era urgent.
Aveam nevoie de o altă întâlnire.
Dar de data aceasta, a spus ea, avea să fie la cel mai înalt nivel.
„Cine e?” am întrebat. „Papa de la Vatican?”
„Nu”, a răspuns ea râzând. „Sunteți mereu același.”
Remarca aproape sugera că ajunsese deja să mă cunoască.
Apoi a continuat.
„Familia care deține cel mai mare pachet de acțiuni BIC vrea să vă cunoască. Și, ciudat chiar și pentru mine, sunt toate femei. Niciun bărbat.”
„Veniți la Paris?”
„Trebuie să văd cât costă cămila disponibilă”, am răspuns. „Și apoi, știți că trăiesc cu foarte puțin.”
„Știam că veți veni dintr-un singur motiv”, a răspuns ea.
„Citindu-vă cărțile, mi-am dat seama că nu le spuneți niciodată nu femeilor. E o chestiune de eleganță, de stil și de clasă. Oricine vă citește opera poate descoperi asta.”
„Vă rog, nu mă faceți să roșesc”, am spus. „Mai ales că la telefon n-ați observa niciodată. Și când anume ați vrea să vin?”
„Când doriți. Nu e nevoie de programare. Vă vor aștepta într-o cafenea de pe Champs-Élysées. Puteți comanda orice doriți să beți.”
„Mă organizez și vă anunț curând.”
„La revedere.”
„La revedere.”
După ce s-a încheiat apelul, m-am gândit mult timp.
Și totuși, niciun gând n-ar putea ajunge vreodată la realitatea cuprinsă în improvizația femeilor extraordinare.
Ferdinando
00 Realitatea semantică · 01 OPA BIC · 02 Chanel, cea care suna de la BIC · 03 Consiliul BIC de la Sheraton · 04 BIC, scriitor și cititor · 05 BIC sună de la Paris, Franța · 06 Călătoria spre BIC la Paris · 07 Mănăstirea din Paris înainte de BIC · 08 Femeile care dețin BIC · 09 Acțiunile BIC · 10 Epilogul BIC · 11 Familia și oferta BIC · 12 Tranzacția BIC imposibilă
Explorează celelalte sage
The Corpus · Hărți · Library · Genesis · International · Vatican · Gillette Saga · Wall Street Saga · L’Oréal Man · P&G Semantic · Contact
THE BIC SAGAThe takeover that never happened.
THE WILKINSON SAGAThe steel aunt.